Comuna se afla in vecinatatea Depresiunii Turda, care este in aval de frumosele masive ale Cheii Turzii,la circa 25 Km inspre Est, pe soseaua dintre Campia Turzii – Mociu, avand ca insotitor la drum, frumoasa ,,Vale a Ceanului”, care izvoraste din satul Aruncuta, langa Soporu de Campie, devenind un afluent bogat al Raului Aries.
In imediata vecinatate se afla Municipiul Campia Turzii, cu platoul colinar al sesului Capia Turdei care se invecineaza cu: aeroportul de la Luna, Mormantul lui Mihai Viteazu, sau cu marile ferme agricole din satul Viisoara si din Poiana.
Raul Aries curge ca afluent in Raul Mures, avand izvorul in localitatea Arieseni de langa orasul Campeni din M-tii Apuseni, in cursul lui travesand frumosele stramtori: Cheile Burului, Depresiunea Salciua, si Depresiunea Campeni, strajuite de versanti de-o rara frumuste.
Satele comunei Ceanu Mare, in numar de 12 sate, populate cu locuitori harnici, care s-au integrat in economia rurala prin multiple activitati si indeletniciri: cresterea animalelor, agricultura, mici intreprinderi sau exploatatii, si microferme agricole.
In apropierea satelor Boldut se afla o frumoasa padure de foiose , care constituie un prilej de popas si relaxare, la fel si in zona vecina cu Iuriu de Campie, se afla o a doua zona impadurita, cu suprafete mari de : atar, ulm, alun, corn si frasini, iar in apropiere de Valea lui Cati, se gaseste o plantatie foarte tanara de arbusti tineri de foiose, care continua zona de cercetare a Statiunii Agricole Turda- “Perdelele din Boldut “.
Lucrarile recente de modernizare a infrastructurei comunale la: instalarea unei magistrale de apa, din zona Mociu-Tarnita -Cluj -Frata, cat si lucrarile de reciclare a drumurilor, vor spori tot mai mult accesul si servitiile de utilitati, atat de necesare pentru investitorii interesati, asa cum deja se vede la Boldut, prin noua fabrica de ceramice, adusa de un investitor austriac.
Desigur ca noua perspective europeana, va conta foarte mult in dezvoltarea economica a tarii, deopotriva si in mediul rural, lucrurile vor evolua foarte mult, asa incat multe aspecte ale vietii de la sate se vor schimba in mod radical.
Chiar din aceste momente, calatorii curiosi pot beneficia de ospitalitaea gazdelor de la sate, care le pot oferi o gazdiure pe masura, asa incat se vor bucura foarte mult de “naravul” si “ospatul” locurilor noastre, fiind asteptati cu drag.
Ceanu Mare investeste in turism
„Suntem comuna cu cel mai mare număr de animale din judeţ”. „Am redus consumul de energie electrică din comună cu 70%”. „Acum patru luni, am înfiinţat Ansamblul de Dansuri Populare- Joc de Ceanu Mare”, a declarat, într-un interviu acordat Gazetei de Cluj, primarul comunei Ceanu Mare, Virgil Păcurar.
Reporter: Comuna Ceanu Mare se află în apropiere de oraşul Turda. Ce alte informaţii ne puteţi spune despre comuna în care sunteţi primar?
Virgil Păcurar: Comuna Ceanu Mare este printre primele cinci comune din judeţul Cluj în ceea ce priveşte bogăţia. Până în anul 1990, era cea mai bogată comună, atât din punct de vedere financiar, cât şi în ceea ce priveşte numărul mare de animale pe care localnicii le au. În momentul de faţă, suntem comuna cu cel mai mare efectiv de animale din judeţul Cluj. Comuna noastră se întinde pe o suprafaţă de zece mii de hectare şi este bogată în zăcăminte de gaze naturale, sare, argilă, caolin şi mai avem 240 de hectare de pădure la Valea Ierii. Populaţia comunei este de 4273 de locuitori. Comuna cuprinde satele Boian, Bolduţ, Ciurgău, Dosu Napului, Fânaţe, Hodăi-Boian, Iacobeni, Morţeşti, Stârcu,Valea lui Cati, Calman şi Andici.
Rep.: Acum sunteţi primar al acestei comune, dar aţi fost şi consilier. Ce realizări aţi obţinut, până în prezent, pentru comună?
V.P.: Într-un an de zile nu se pot face foarte multe, dar am ales să fiu primar ca să demonstrez că, totuşi, într-un mandat se pot duce multe proiecte la final. Avem o problemă şi anume aceea că fostul primar nu a avut niciun proiect depus pe măsura 577 şi eu a trebuit să încep toate proiectele. Totuşi, pe măsura 322, am realizat un proiect pentru introducerea apei şi a canalizării în comună şi pentru modernizarea căminului cultural. De asemenea, dorim şi înfiinţarea unui azil de bătrâni la noi în comună. Pe măsura 577 am depus un proiect pentru alimentarea cu apă a satului Iacobeni şi am şi obţinut finanţarea. Am reuşit să asfaltez cinci kilometri de şosea şi am rezolvat problema apei în satul Bolduţ, din surse proprii. Vreau să mai precizez că am reuşit să reduc consumul de energie electrică la noi în comună cu 70%. Dacă înainte se plăteau miliarde pe energia electrică, acum plătim 200 de milioane. Şcoala de la Ceanu Mare este modernizată recent şi am introdus Internetul în cele patru şcoli ale comunei. Toate şcolile arată bine, la fel şi căminele culturale. În satul Iacobeni dorim să realizăm un nou cămin cultural şi un dispensar, iar în septembrie sperăm să începem lucrările. De asemenea, în satul Bolduţ mai vrem să facem un dispensar cu care să ne mândrim.
Rep.: Aţi afirmat că veţi demara lucrările pentru reabilitarea drumurilor. Care este starea actuală a drumurilor din comună?
V.P.: Pe lângă faptul că deja am asfaltat cinci kilometri de drum, pot să spun că şoselele sunt într-o stare destul de bună. 90% din drumuri sunt pietruite şi anul acesta s-a muncit la infrastructură. De asemenea, am făcut şi şanţuri în comună, dar mai vrem să facem un drum care să lege Ceanu Mare de Valea lui Cati şi Bolduţ. Oamenii din cele două sate vor avea un drum mai scurt de parcurs.
Rep.: Aveţi multe proiecte în derulare, însă cum vă descurcaţi cu bugetul alocat pentru această comună?
V.P.: Deşi am fost, la un moment dat, cea mai bogată comună din judeţul Cluj, în momentul de faţă suntem printre cele mai sărace. Din taxe şi impozite obţinem venituri de aproximativ patru miliarde de lei, dar mai avem nevoie de ajutor, pentru că banii respectivi nu ne ajung nici de salarii. Aproape un miliard se cheltuie pe lună doar pentru angajaţii primăriei din Ceanu Mare. În acest an, bugetul este mai scăzut, dar probabil şi criza îşi spune cuvântul.
Rep.: Ceanu Mare este o comună mare, cu o populaţie numeroasă. Există investitori în această zonă?
V.P.: Din păcate, nu avem investitori, dar avem cereri. Cred că, şi până acum, acestei comune i-a lipsit publicitatea şi, probabil, şansa. Cei de la Wienerberger au vrut să vină să investească în comună, dar, până la urmă, s-au răzgândit. Totuşi, am înţeles că vor să vină să investească în zonă, iar 50 de oameni vor primi locuri de muncă. Acum o lună de zile am purtat o serie de discuţii cu un concern elveţiano-austriac pentru a deschide o fabrică ce produce granule de cauciuc care se folosesc pentru asfaltare, dar s-a anulat şi această investiţie. O fabrică de lapte a fost interesată să investească în comuna noastră, însă aceştia au considerat că distanţa faţă de Cluj este mare şi au renunţat, cu totul că, în fiecare zi, în comună, se produc peste 20.000 de litri de lapte. Totuşi, sperăm că vom mai avea cereri şi investitorii vor veni în Ceanu Mare.
Rep.: De când sunteţi primar, comuna are şi o Fundaţie Culturală. Când a fost înfiinţată?
V.P.: Fundaţia culturală s-a înfiinţat în urmă cu două luni pentru a sprijini evenimentele culturale locale. Sărbătoarea Fiii Satului a fost deja organizată în două sate şi a ieşit foarte bine. De asemenea, la noi în comună, se organizează cel mai mare concert de colinde din judeţ, unde cântă copiii din şcolile generale din Ceanu Mare. Anul trecut, la respectivul concert, am avut invitate 40 de coruri din toate judeţele. A venit un cor chiar şi din Ungaria, iar în acest an aşteptăm să confirme participarea la eveniment coruri din Serbia, Bulgaria şi Republica Moldova. Mai mult, acum patru luni, am înfiinţat Ansamblul de Dansuri Populare- Joc de Ceanu Mare, iar copiii au învăţat dansurile foarte repede şi am participat la concursuri. Oamenii au fost încântaţi de ceea ce au văzut şi acest lucru ne bucură. Comuna Ceanu Mare a fost mereu renumită pentru dansurile populare şi pentru costumele populare pe care încă le mai avem.
Rep.: Vă mândriţi cu porturile populare şi cu dansurile tradiţionale, însă ce atracţii turistice se mai pot vizita în comună?
V.P.: Din păcate, pot spune că aici este punctul cel mai slab al comunei, dar avem câteva locaţii care pot fi vizitate. Comuna Ceanu Mare se poate mândri cu cea mai veche şcoală din judeţ, care încă mai există. Nu funcţionează, dar noi o mai avem şi nu avem de gând să o dărâmăm. Este ca un monument pentru comuna noastră. De asemenea, aici este înmormântat Fritz Schroder, tatăl fostului cancelar al Germaniei, Gerhart Schroder, mormânt amenajat, care poate fi vizitat. Avem păduri frumoase şi biserici vechi în toate satele.
Rep.: Există posibilitatea de a se face turism în această zonă?
V.P.: În prezent, cred că s-ar putea face. Am deja o idee şi doresc să realizez un lac de agrement în această comună. Am stabilit deja locaţia şi sper ca, anul viitor, proiectul să fie încheiat.